Un om obișnuit

De ai mințit pe cineva...

De ai mințit pe cineva,
De fapt, te-ai păcălit pe tine,
Căci orice spui neadecvat
Ți-apasă greu pe umeri.
De-ai înflorit cu drag și spor,
Vorbe și fapte multe,
Nu ai făcut decât să-ți pui,
Lanțuri de mâini și glezne.
De ai vorbit prin vicleșug,
Cu două, șapte înțelesuri,
Rănită-i aripa de Înger,
Ce-ți stă pe umăr și tot plânge.
De ți-ai ascuns gândul parșiv,
Nutrind în față sentimente prietenoase,
Te-ai condamnat fără să știi,
La cea mai dezorientată viață.
De n-ai fost sincer și n-ai spus în față:
Ce simți, ce crezi și vezi în realitate,
Ai lingușit, mințind frumos,
Ca să obții ceva foloase.
De-ai pus în vorbe gândul bun,
Dar faptele au dovedit contrariul,
Au răsărit ghimpii sub tălpi,
Pe toate drumurile sorții.
De ai făcut furnica, armăsar
Și greierele, acvilă de munte,
Te-ai amăgit în Suflet și-n simțiri,
Știind că orice ai fi spus:
Nu ai dreptate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Bine ai venit!
Flag Counter>
pr checker

Fotografia mea
Pentru că nu ne cunoaștem, pentru că nu avem răbdare, pentru că ne grăbim, pentru că avem prejudecăți, pentru că am fost răniți, pentru că ne așteptăm la orice, pentru că avem temeri... Pentru toate astea, ne rănim în mod gratuit!

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

💖 Copyright © 2018 - Odăița pustie
💖 Powered by aglaia blog ⋆⭒˚。⋆ Design by aglaia blog ⋆⭒˚。⋆