Un om obișnuit

Pe aripi de timp

Zboară timpul atât de iute și ne lasă-n urmă amintiri frumoase sau urâte, cu ele răscolim trecutul când nostalgiile nevăzute ne fac să privim trecutul…
Prezentul îl prefer c-un cer albastru, un soare cald și visător, o binecuvântată ploaie, un vânt ce mă adie, din creștet și până-n picioare, o apă ce-mi dă putere, cu gust curat și pur, o primăvară frumoasă, nu harababură umană, prin ego, încăpățânare, ura și ambiții inutile, fel de fel, ce-i peste tot-n jur, uitând de soare și de stele strălucitoare, în care sufletul se-alină în ciripit de păsărele.
Lor nu le pasă în ce direcție merge omenirea, când respectul, doar îl cere, uitând cum se oferă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Bine ai venit!
Flag Counter>
pr checker

Fotografia mea
Pentru că nu ne cunoaștem, pentru că nu avem răbdare, pentru că ne grăbim, pentru că avem prejudecăți, pentru că am fost răniți, pentru că ne așteptăm la orice, pentru că avem temeri... Pentru toate astea, ne rănim în mod gratuit!

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

💖 Copyright © 2018 - Odăița pustie
💖 Powered by aglaia blog ⋆⭒˚。⋆ Design by aglaia blog ⋆⭒˚。⋆