Libertatea…

În general libertatea trebuie să fie realitate nu minciună, dorință, vis…libertatea trebuie obținută…și niciodată nu e târziu să fim noi dincolo de condiționări. Suntem toți conștienți că avem nevoie de libertate…deoarece fără libertate ne-am simți ca niște roboți și nici iubire adevărată nu ar exista. Când facem ceva din ne... dorința noastră e lipsă de libertate și ne mințim singuri de multe ori. Făcând asta ne distrugem șinele nostru, ne întrebăm…oare o facem din obligație?…Pentru că așa trebuie?…Atunci, după întrebări vine și răspunsul. A fi liber, eu zic că înseamnă…mai întâi să lași în urmă ideile din trecut și cu timpul, ne putem descoperi. Libertatea este autenticitate. Libertatea are cea mai mare valoare și merită să, sacrificăm totul pentru ea. Să nu lăsăm pe alți să gândească pentru noi, să fim noi înșine și decizia finală să ne aparțină doar nouă personal. Mulți folosesc cuvântul libertate fără a ști ce înseamnă libertatea și cu ce se hrănește ea. Mai sunt cazuri cărora le este frică de libertate…datorită copilăriei. În copilărie i-a fost interzis să strige, să se joace, să cânte, să danseze, să fie liber. Așa că privarea asta de libertate vine din copilărie, aș numi sclavie o astfel de libertate. În educația noastră schiloadă…la modă este să fi ascultător, să nu cumva să îți faci părintele de rușine și de aici începe lipsirea de libertate. Uni se nasc cu un mare potențial de inteligență, însă părintele, societatea nu dă voie să fi tu însuți. Îți implantează rușinea din primi ani de viață fără a se gândi la libertate. În ziua de azi societatea încearcă pe toate căile să stopeze inteligența prin nenumărate acțiuni…chipurile… educaționale. Și uite așa nu ni se permite să fim inteligenți, să fim liberi, însă niciodată omul inteligent nu va fi dispus să își vândă sufletul. Din cauza lipsei de libertate ne transformăm întru-un depozit de cunoștințe și toate astea nu ne ajută deloc să fim fericiți, să devenim un întreg. O spun din propria experiență, dacă nu avem copilărie, nu avem identitate, zâmbești și vom trăi într-o lume tristă. Eu nu am avut copilărie, nici libertate, însă m-am luptat și mă lupt cu mine însumi pentru libertate. Fără libertate nimeni nu este el însuși. Aveam teamă, acum încet încet am început să nu-mi mai fie teamă. Cineva spunea, dacă nu te rătăcești, nu te poți întoarce. Libertatea este atunci când avem dreptul la replică, fără reținere, la idei, emoții și nimeni nu are voie să ne priveze de libertate. Ca părinte aș respecta mai întâi copilul…nu facem copii pentru ai privi de libertate…noi părinți suntem portița lor spre viitor, îi hrănim, adăpostim, lăsăm să fie liberi în gândire, copilăria să fie copilărie, să simtă libertatea de la naștere. De societate, mie silă…trăim într-o societate oarbă la ora actuală.