Așa, atârnând una de alta, trec anii… Și ea, tot așa rămâne! Serioasă, ca întotdeauna(-Bre, ne vedem mâine? -Sigur că da! A doua zi se face 2, se face 9 – nic, ea făcea nani! ), asculta ca nimeni alta (-Și până la urmă ce s-a întâmplat? Aveți programare, sau urmează să primiți una? Ne vedem, să vorbim în liniște? – Da, da, sigur, da! – Da, ce???!!!), concentrată și bine informată (nu dau exemple ), optimistă (Da’ eu știu ce o mai fi și de data asta?!), când stabilim ceva, așa rămâne (Ok, vin… În ziua respectivă… Dar nu vrei să dai tu o fugă?), talentată, frumoasă, uneori deșteaptă, inimoasă, gospodină, uneori înțeleaptă, opusul egoismului în persoană, mai mult sau mai puțin devreme acasă, am zis inimoasă? Biata de mine, altă prietenă n-am putut alege, daaar, dacă aș fi avut posibilitatea, aș fi ales o tot pe EA! O femeie înainte de toate, curajoasă, cu o inimă cât universul de mare și nespus de puternică! Te iubesc pentru tot ceea ce ești și ce nu ești, pentru tot ceea ce ai făcut și ce nu ai făcut și mai ales pentru toate râsetele și bocetele trăite împreună, la cât mai multe… Aaaa… Râsete, firește! Te iubesc și te respect enorm. Bect! Am simțit nevoia să scriu asta despre tine! Sănătate Nuri!
Pentru că nu ne cunoaștem, pentru că nu avem răbdare, pentru că ne grăbim, pentru că avem prejudecăți, pentru că am fost răniți, pentru că ne așteptăm la orice, pentru că avem temeri...
Pentru toate astea, ne rănim în mod gratuit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu